Anul 2020, ora de romana.
- Si, copii, amintiti-va legea de baza a punctuatiei: dupa semnul smile, nu se pune virgula.

Maria, ai adus un episod frumos.
Este incorecta plasarea virgulei intre subiect si predicat.
Corect:
Maria ai adus un episod frumos.

1. Va rog rectificati modul de scriere a titlului numai cu litere mari/majuscule fara motivatie.
Corect: Maci si floarea soarelui.

2. Intre subiect si predicat nu se pune virgula.
Alina, ai cusut mult.
Corect: Alina ai cusut mult.

3. Virgula asezata dupa ultimul cuvant folosit intr-o postare nu are nici un inteles.

Monica, te rog sa ma ierti ca intervin si sper sa nu te superi ca o fac. Dupa vocativ, cum este in exemplul dat de tine, nu se pune intotdeauna virgula? Subiectul este oarecum un "tu" subinteles.

Simona, nu este vocativ.
Exemplu de vocativ:
Vai Alina cat ai cusut!

Nic, numele meu este in nominativ sau vocativ? Ai pus virgula dupa. Deci cum o mai fi?!
Eu ma refeream la punctul 2 scris mai sus.
Sa nu te superi, te rooooog.

P.S. Iti multumesc pentru toate postarile care m-au facut sa zambesc.

Sunt in ceata de la aceasta postare. Mi-a placut literatura in scoala si recunoasc ca gramatica nu a fost intotdeauna pe placul meu.
Nu mai stiu cand sa pun semnul exclamarii si virgula. Dar am timp sa invat, nu?
Ce stiu eu este ca atunci cand te adresezi cuiva, pui intotdeauna virgula. Altfel, pauza din vorbire se traduce in scris prin virgula.
Daca ar fi sa analizez propozitia adusa de tine, Monica, mie mi se pare corect sa punem virgula dupa Maria.
Aduc un alt exemplu:
Cum se scrie corect?
1. Maria ai cusut frumos.
2. Maria, ai cusut frumos.
Eu sunt de parere ca a doua varianta este corecta. Aduc explicatia prin inversarea partilor de propozitie.
1. Ai cusut frumos Maria. - daca as scrie fara virgula, as spune ca Maria nu este persoana careia ma adresez si cel mai probabil Maria este numele goblenului.
2. Ai cusut frumos, Maria. - se subintelege ca ma adresez Mariei, facand referire la o actiune facuta de ea; si totusi, in acest caz, nu ar trebui sa punem si semnul exclamarii la final?!
Nominativ, vocativ, dativ, genitiv si ce o mai fi, cert este ca astazi cand voi veni de la munca, voi avea teme pentru acasa la Limba romana.Si eu sunt curioasa. Hi, hi, hi!
Nu am inteles acest punct. Daca scriu Cu o calda imbratisare,, scriu corect?
Mai am o singura intrebare din A sti sau a nu sti si promit ca nu mai intreb nimic acum. Cum se scrie corect verbul "a sti"?
Dau un exemplu ce l-am vazut intalnit pe forum:
1. Tu sti cel mai bine ce e de facut.
2. Tu stii cel mai bine ce e de facut.
Din ce stiu eu, a doua varianta este cea corecta. Dar o fi bine?

Va doresc o zi frumoasa.

Monica, cred ca eu am scris asa, imi cer scuze pentru neatentie.


Engleza, bat-o vina!

Dragele mele, eu aduc un link http://www.limba-romana.net/lectie/Virgula--punctuatia-/78/ sa vedeti voi cum este cu gramatica romaneasca noua.
Si va mai aduc un exemplu cum mi-am invatat eu elevii sa inteleaga vocativul:
- Pătrăţel, ţi-ai făcut temele?
– Pătrăţel, adu carnetul la control!
– Pătrăţel, eşti un prost!
– Pătrăţel, ascultă-mă pe mine!
– Doar ţi-am zis, Pătrăţel, să duci gunoiul!
– Ascultă-mă, Pătrăţel, pe mine!
– Du-te naibii, Pătrăţel!
– Ascultă-mă pe mine, Pătrăţel!
– Felicitări, Pătrăţel!
– Ce ne facem, Pătrăţel?
– La mulţi ani, Pătrăţel!
- Bravo, Pătrăţel!

Virgula este semnul care ne ajută să înţelegem textul. Lipsa virgulei face ca cititorul să nu ştie că este vorba de o chemare, mai ales că unele substantive nu au forme specifice pentru vocativ. De exemplu, în propoziţia “Ascultă, Andrei!”, în care s-a folosit virgula, substantivul Andrei va fi citit cu intonaţia vocativului şi vom înţelege că el exprimă o chemare, pe când propoziţia “Ascultă Andrei”, în care virgula a fost neglijată, va fi înţeleasă ca o simplă comunicare despre Andrei, ca persoana despre se spune ceva (Andrei ascultă (ceva); El ascultă), nu ca persoana a II-a căreia i se adresează vorbitorul.
(Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, 1983, p.49)

Onuta, in scris nu se striga, nu se cheama decat cu ajutorul virgulei, dar ce te faci cand eu simt ca ceea ce scriu este o propozitie afirmativa (o comunicare) cu subiect urmat de predicat?
Maria/tu ai adus un episod frumos.
Pai, ce facem? Totul este la vocativ? Totul este mirare, uluire si exclamatie? Exista o gargarita pe forum ce nu cunoaste semnificatia punctului (chiar am urmarit-o). Pentru ea exista doar semnul exclamarii (!).

Este corect:
Cu o calda imbratisare,
Onuta

Dar o fi corect?
Spor,
Irina

A şti are doi i doar la persoana a II-a singular, indicativ prezent şi conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă (nu, la forma negativă nu cade nici un i aşa cum tu cânţi nu devine tu nu cânţ, nici tu ştii nu devine tu nu şti).

Indicativ prezent: (tu) ştii, (tu) nu ştii
Conjunctiv prezent: (tu) să ştii, (tu) să nu ştii
Viitorul format de la conjunctivul prezent: (tu) o să ştii, (tu) nu o să ştii

În rest este şti, cu un singur i – la infinitiv şi la toate timpurile/modurile care se formează de la infinitiv, indiferent de persoană/număr.

infinitiv - a şti
viitor - vei şti
condiţional prezent - ai şti
verb + inf. – poţi şti

Simona ai raspunsul chiar in link.

Nic iti multumesc pentru ajutor.

Alina ai cusut mult.
Simona, la mine este simplu, in loc de Alina scriu:
Tu ai cusut mult.